Un nou mod de viata.

Imi aduc aminte cand eram adolescent… viteza era atat de mica. Viata era atat de previzibila. Tatal, unchiul, bunicul sau un om mai in varsta iti aratau usor cam pe ce drum sa o iei; ce meserie e mai banoasa, unde poti castiga ‘bani frumosi’, cam cum ar trebui sa fie o femeie pentru a te casatori cu ea, cati copii e bine sa faci si eventual cu ce sa te dregi in caz ca te-ai imbatat. “Asculta la mine ca sunt om batran si am trecut prin viata” –astea erau vorbele in esenta.

Tiparele existentiale erau destul de puternice. Lucrurile nu se schimbau de pe o zi pe alta. Puteai avea impresia ca exista usurinta in a intelege despre ce e vorba. Optiuni mult mai putine, introspectii si viziuni care nu patrundeau atat de adanc, alta paradigma, alt nivel de constienta. Parintii erau mult mai ‘inalti’, copiii mult mai ‘nestiutori’, dragostea mult mai ‘naiva’.

11745338_933654883360020_3923268480127398225_n

Viteza s-a marit exponential, se mareste exponential. Tehnologia aduce azi in plan fizic gandurile de ieri. Vorbele intelepte spuse de oameni celebri (inainte necunoscuti) se misca in fiecare zi pe internet. Mintile noastre inghit intr-o zi informatie cat nu acumulau inainte intr-un an. E nevoie sa tinem ritmul-un ritm rapid, rapid. Si cu cat el este mai rapid cu atat efectul pauzelor in care ne aducem aminte ca traim devin din ce in ce mai puternice. Momentele de stop ne misca foarte tare.

Realizam ca suntem in viata, realizam ca iubirea poate fi privita de la un nivel mai inalt, la fel iertarea si multumirea si existenta in sine; ca putem fi parinti, frati, copii, angajati sau ghizi intr-un mod mult mai bun; ca putem sa trecem de la o demisie la alta, ca putem sa traim fara a avea un partener sau chiar un copil.
Am inceput sa observam ca viata se desfasoara simultan cu invatarea vietuirii.
Nu putem fi parintii/profesorii de altadata, e nevoie sa invatam in timp ce suntem, e nevoie sa tacem foarte tare pentru a putea auzi ce nevoi au copiii. Nu putem fi sotii/ sotiile de altadata, e nevoie sa descoperim latura feminina/masculina din noi pentru a fi un intreg inainte de a intra in cuplu.

Cu cat viteza este mai mare cu atat profunzimile oferite de pauze pot fi mai adanci. Cu cat tensiunile sunt mai mari cu atat relaxarile si constientizarile se pot resimti si mai intens.
Viata are un nou ritm… simultan traim si invatam sa traim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.